Statistici

Situatia demografica

Administativ, comuna Teliucu Inferior se compune din patru sate mai mari : Teliucu Inferior, Cinciş-Cerna, Izvoarele, Teliucu Superior. De satul Teliucu Superior mai aparţine şi colonia Frontu II .

Satul Cinciş- Cerna este format, ca urmare a strămutării datorate construirii lacului de acumulare, din sate mai mici ca : Cinciş, Cerna, Valea Ploştii, Bălana, Moara Ungurului şi Baia Craiului.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, conform Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara,  la data de 01.01.2006, este urmatoarea :

Grupa de varsta	0-14 ani	15-45 ani	46-59 ani	peste 60 ani	TOTAL
Nr. persoane	346	973	446	673	2438

Din tabelul de mai sus observăm ponderea destul de ridicată de persoane vârstnice ( 27,6 % ) din totalul populaţiei comunei , ceea ce ne duce la concluzia ,pe de o parte că  speranţa de viaţă a crescut şi pe de altă parte că populaţia are tendinţe de imbătrânire . Acest fapt se datorează scăderii natalităţii şi migraţiei populaţiei tinere.

Ocuparea populatiei

	TOTAL	BARBATI	FEMEI
Populatia activa	951	664	387
Somerii in cautarea altui loc de munca	649	372	277
Somerii in cautarea primului loc de munca	166	104	62
Populatia inactiva	136	88	48
Elevii / Studenti	1601	680	921
Pensionari	363	175	188
Casnice	212	0	212
Intretinute de alte persoane	153	84	69
Intretinere de stat	34	13	21
Persoane cu alta situatie economica	7	4	3

Statutul profesional

Salariati	761	456	305
Patroni	8	2	6
Lucratori pe cont propriu	7	6	1
Lucratori familiali in gosp. proprie	39	12	27

Distributia populatiei dupa ocupatia in activitatea

Legislatori, membri ai exec. şi înalţi conducători ai administraţiei	2
Conducători de unităţi	12
Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice	73
Învăţământ	27
Funcţionari de birou şi în administraţie	38
Lucrători în servicii personale şi  de protecţie	53
Vânzători în magazine si pieţe	54
Lucrători în agricultură, silvicultură	47
Muncitori calificaţi în ind. extractivă şi construcţii	59
Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii metalice şi altele	166
Muncitori calificaţi în mecanică fină, artizanat, imprimerie	3
Muncitori calificaţi în industria alimentară , operatori şi alte meserii	133
Conducători vehicule	36
Muncitori necalificaţi în servicii, vânzări, industrie	110
Forţele Armate	2

Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional pe activitati economice

Salariati 761, din care :

– agricultură, silvicultură	19
– industria extractivă	63
– industria prelucrătoare	238
– energie electrică şi termică, gaze şi apă	28
– construcţii	45
– comerţ, repararea autovehiculelor	53
– hoteluri şi restaurante	10
– transport, depozitare, comunicaţii	22
– activităţi financiare	4
– tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor	19
– administraţie publică	30
– învăţământ	27
– sănătate şi asistenţă socială	25
– alte activităţi de servicii colective, sociale, şi personale	13

Patroni 8, din care :

– industria prelucrătoare	1
– comerţ şi repararea autovehiculelor	6
– hoteluri şi restaurante	1

Lucratori pe cont propriu 6, din care :

– agricultură, silvicultură	2
– industria prelucrătoare	1
– construcţii	1
– transport, depozitare, comunicaţii	1
– tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor	1

Miscarea naturala a populatiei

Natalitatea

Un rol însemnat în ansamblul fenomenelor demografice care au determinat dinamica numărului locuitorilor comunei Teliucu Inferior l-a avut natalitatea al cărui nivel are în general tendinţe de scădere dacă facem comparaţa numărului de copii născuţi între anii 1990- 2005,una din cauze fiind condiţiile socio- economice grele ca urmare a disponibilizărilor majore din sectoarele minerit,ca sector important  şi metalurgic, comuna fiind aproape monoindustrială.Studiind datele statistice referitoare la nr. de copii născuţi în perioada mentionată observăm că natalitatea a scăzut la jumătate în anul 2005 în comparaţie cu anul 1992 şi cu aproape 1/3 faţă de anul 1990 aşa cum rezultă din tabelul şi graficul de mai jos:

An	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005
Copii	20	25	24	31	28	16	28	19	25	19	16	22	30	14	18	12

După cum observăm din tabelul de mai sus, rata natalităţii a fluctuat de la un an la altul,ea atingând un maxim în anul 1993 ( 10,9 %o) şi un minim în anul 2005 ( 4,9 %o ). Dacă facem comparaţie cu rata natalităţii judeţului Hunedoara în anul 1993 (10, 9 %o) observăm că cele doua rate : judeţ şi comună sunt identice.Comparând  rata natalităţii comunei Teliucu Inferior din anul 2000 ( 5,87 %o ) şi a judeţului Hunedoara din acelaşi an ( 9 %o ) obsevăm că rata comunei este mai mică cu aproape jumătate decat cea pe judeţ ceea ce ne conduce la ideea că in mediul rural, în general,datorită condiţiilor de viaţă precare, numărul total al membrilor din familie sunt în continuă scădere.

Sporul natural

În anul 2002, la ultimul recensământ, populaţia comunei Teliucu Inferior era de 2564 locuitori,în 2004 populaţa comunei Teliucu Inferior era de 2454 locuitori, din care 1225 bărbaţi şi 1229 femei ( 0,051 % din populaţia judeţului), având o tendinţă vizibilă de scădere între cei doi ani.

Comparativ cu 01.07.1990 când populaţia comunei a fost de 3041 locuitori, din care 1505 femei şi 1536 bărbaţi , populaţia în 2004 a scăzut cu 587 locuitori ,fiind cca. 80% din populaţia existentă în 1990, adică în această perioadă nu există un spor natural ,ci o pierdere a populaţiei  de –20%.Această tendinţă de scădere a populaţiei se regăseşte şi la nivelul întregului judeţ care înregistra în 2004 un spor natural negativ de – 3,44 %.Cu toate acestea, în comuna noastră scăderea populaţiei este mult mai accentuată comparativ cu cea a judeţului Hunedoara.

Amplitudinea acestui fenomen are repercursiuni grave asupra structurii demografice de moment, dar mai ales a celei de perspectivă, cât şi asupra depopulării satelor şi aşa cu puţini locuitori.

Statistici

Evoluţia numerică a populaţiei

Analizând evoluţia demografică naturală a populaţiei incepând cu anul 1948 şi până în anul 2002, vom observa  că populaţia comunei Teliucu Inferior este în continuă creştere în perioada 1948- 1990, creştere explicată prin faptul că în această perioadă s-a dezvoltat foarte mult zona ca urmare a dezvoltării industriei miniere şi metalurgice  dar începând cu acest an constatăm un proces lent dar ascendent de  îmbătrânire a populaţiei şi de depopulare al satelor.La ultimul  recensământ al populaţiei  din anul 2002 se poate remarca o scădere drastică a populaţiei comparativ cu anul 1977 cănd a fost un vârf al populaţiei, fapt ce se datorează în primul rând fenomenului de migraţie spre alte zone din ţară şi spre alte ţări. Migraţia, este în bună măsură, rezultatul disponibilizărilor masive din minerit ca urmare a procesului de închidere al minei din zonă care a atras după sine,ca într-un lanţ, închiderea uzinei de preparare şi o reducere masivă a personalului din industria metalurgica din Hunedoara.

Numărul redus de locuri de muncă, lipsa investitorilor din zonă precum şi monocalificarea celor care au lucrat în industria minieră şi metalurgică, a dus la plecarea multor persoane spre locurile de baştină, plecarea în alte ţări unde lucrează în domeniul agricol sau  în alte domenii ( social- de îngrijire de persoane în vârstă de către femei) în care nu se solicită o calificare deosebită.

Pentru bună regulă, redăm mai jos evoluţia populaţiei în perioada 1948- 2002:

Localitate	1948	1966	1977	1992	2002
Teliucu Inferior	644	2713	2162	1628	1386
Cincis-Cerna	573	851	861	788	736
Izvoarele	532	352	318	167	134
Teliucu Superior	249	372	404	334	308
TOTAL	1998	4288	3745	2917	2564

Din tabelul de mai sus se consată că populaţia anului 2002,la ultimul recensământ, reprezintă 68,46 % din populaţia existentă la recensământul din anul 1977. De altfel, chiar dacă facem comparaţie între anul 1992 şi 2002 la numărul de gospodării vom identifica un număr total de 906 gospodării în anul 1992 şi cu 44 gospodării mai puţine în anul 2002 ( 862 gospodării ).

După cum se poate observa , scăderea cea mai mare a populaţiei in această perioadă este localizată în satul Izvoarele care se află la o distanţă de peste 10 Km de Teliucu Inferior şi peste 20 Km de Hunedoara .Cauzele fiind nu numai izolarea în care trăiesc, ori potenţialul productiv redus al pământului, ci mai ales conşientizarea sentimentului de frustrare pe măsură ce intră în contact cu oraşul, cu standardele lui de viaţă, iar satul unde locuiesc ramâne tot mai în urmă şi izolare.Frustrarea este percepută cu atât mai puternic cu cât izolarea determinată de distanţe, lipsa drumurilor de acces adecvate, lipsa mijloacelor de transport, lipsa mijloacelor de informare, este tot mai mare.

Aceasta se manifestă, în primul rând prin plecarea tinerilor spre alte şcoli sau spre alte locuri de muncă, unde le-au fost oferite condiţii de educaţie şi muncă, mai bune.

Depopularea între cele trei recensăminte 1977, 1992 şi 2002 exprimată prin reducerea numerică a populaţiei, impune măsuril de politică strategică regională şi locală privitoare la atragerea investitorilor străini, crearea unor locuri de munca stabile, crearea unei infrastructuri propice dezvoltării de activităţi economice in zonă, relansarea activităţilor agricole şi de creştere a animalelor prin sprijinirea micilor fermieri, valorificarea potenţialului turistic, etc.