Putem spune că aceste ţinuturi, fac parte dintr-o regiune unde tradiţia locală strămoşească are un cuvânt greu de spus, în ciuda unor influenţe urbane. Cu toate că unele obiceiuri mai vechi au mai scăzut din intensitate, bătrânii satelor încă le reamintesc celor mai tineri pentru ca acestea să nu se piardă definitiv. Ca vechi obiceiuri şi tradiţii existente pe meleagurile noastre putem aminti:
Sântoaderu
Sântoaderu′ nu este o sărbătoare religioasă, adică acesta nu este un sfânt din calendar ci este o fiinţă mitologică, străns legată de coptul colacilor, însoţirea fetelor , înfrăţirea băieţilor.Acest ritual se ţine în sâmbăta din prima săptămână din postul Paştelui când fetele se însoţeau cu brăduleţi ( colaci împletiţi din aluat şi copţi în cuptoarele de pâine)şi cu vin , în timp ce cântau :
’’ Soţ cu mine, Soţ cu tine, Soţ cu Dumnezeu să fie. ’’
La băieţi, înfrăţirea se rezuma la schimbul brăduleţilor. Cei care făceau schimbul se numeau fârtaţi.Fetele care coseau , torceau sau ţeseau în marţea lui Sântoader erau pedepsite de caii lu’ Sântoader.
Aceştia erau acele fiinţe mitice ale satului, jumătate om şi jumătate cal care băteau la uşă şi care le omorau pe fete, mai ales dacă răspundeau la chemarea lor.
Zilele babei
In perioada 1- 9 martie, femeile , în special ţin zilele babei, când fiecare îşi alege câte o zi .Dacă ziua este friguroasă şi ploioasă se spune că-i va merge rău tot anul iar dacă ziua-i frumoasă îi va merge bine tot anul.Acest vechi obicei este legat de legenda babei Dochia , cea care se spune că influenţa vremea la începutul primăverii în funcţie de cum îşi scutura cojoacele.
Blagoveştenia
Blagoveştenia este o sărbătoare veche cu data fixă ( 25 martie ) păstrând denumirea slavonă a Bunei Vestiri.Obiceiul legat de această sărbătoare este Bâlbătaia, adică focul şi fumul rezultat în urma arderii resturilor adunate din grădină şi din curte după ce se face curăţenia de primăvară.Copiii săreau peste grămezile fumegânde pentru a fi feriţi de şerpi pe timpul verii.
Armindenu
Armindenu’ este o sărbătoare precreştină a primăverii care ţine în ziua de 1 mai. Simbolul acestei sărbători este un mesteacăn care se pune la toate porţile satului, care arată că primăvara s-a aşezat definitiv.
Nedeia
Nedeia era o sărbătoare a întregii familii şi a întregului sat şi totodată una dintre cele mai importante modalităţi de sărbătorire a unui neam, dar şi acelora care s-au născut într-o singură ramură etno- folclorică.Nedeile se ţineau pe rând în fiecare sat şi seara culminau cu tradiţionalul ’’ joc’’ din centrul satului,un loc împrejmuit cu mestecenii aduşi de feciorii satului unde se dansa pe muzica populară a unei formaţii.
Mai erau obiceiuri legate de prima zi când se mânca porumb fiert – ziuaPrăbojeniei- 6 august, ’’ Balul strugurilor’’ ,’’ jocurile ’’de la Crăciun ,Anu’ Nou, Sântion,’’mersu’cu colinda’’, etc.
În ceea ce priveşte baza materială culturală a comunei , putem afirma că mai suportă îmbunătăţiri atât în ceea ce priveşte aspectul şi dotarea celor 4 cămine culturale şi a celor 2 biblioteci cât şi amenajarea unor săli pentru desfăşurarea de noi activităţi :culturale, de petrecere a timpului liber, etc.De asemenea în cadrul Căminului Cultural Cinciş- Cerna există un muzeu al satului care dispune de piese importante pentru istoria satului dar care este destul de puţin cunoscut .
Activităţile culturale mai importante organizate de reprezentanţii primăriei şi a consiliului local împreună cu şcolile şi bisericile sunt următoarele:
- ’’ Flori pe cunună de spini ’’- festival de poezie şi cântec religios, organizat la biserica din Cinciş- Cerna, în prima duminică după Paşte.
- ’’ Flori de cireş’’- festival de obiceiuri şi datini de primăvară-vară organizat la Căminul cultural Teliucu Inferior, în luna mai.
- ’’ Carnavalul măştilor ’’ concursuri de măşti, desene pe asfalt, organizate de şcoli impreună cu primăria, în ziua de 1 iunie.
- ’’Zilele localităţii Teliucu Inferior’’, competiţii sportive, spectacole folclorice, etc organizate de Primăria Teliucu Inferior şi Consiliul local în zilele de 18, 19 august.
- ’’ Floare mândră de Cinciş’’festival folcloric interjudeţean pentru copii, organizat în luna octombrie la Cinciş- Cerna.
- ’’ Şezătoare la Izvoare’’ , seară de povestiri, poveşti , snoave cu bătrânii satului, organizat în luna noiembrie în satul Izvoarele.
Mai putem aminti: şezătoarea literară ’’Mihai Eminescu’’,’’Dragobete’’,’’8 Martie’’- concursuri de poezii, declaraţii de dragoste, expoziţii de felicitări, spectacole muzicale, etc